Sper ca titlul să fie unul potrivit. Am deschis aici o pagină pe care puteţi schimba impresii şi informaţii pe teme imobiliare. Pt schiţe de apartamente sau tipuri de blocuri puteţi vizita şi site-ul agenţiei drumultaberei.ro şi să luaţi la mână anunţurile de acolo, uitându-vă după butoanele pe care scrie schiţă.
45 comentarii »
RSS feed for comments on this post. TrackBack URI
Hărţi şi informaţii despre Drumul Taberei 
Super, incep eu cu o intrebare. Dupa parerea voastra care sunt cele mai bune blocuri din Drumul Taberei? Bune din punct de vedere al distributiei spatiului, al soliditatii in cazul unui cutremur, al locurilor de parcare, al zonei.
Sa raspund eu prima: din ce apartamente am vizitat eu – numai in zona Orizont – HOsiMin cele mai bune mi se par cele de pe Timisoara cu parcare subterana, apoi cele vechi militare de la HosiMin (dar n-au balcon) si cele mai noi de pe Bd. Milea colt cu Timisoara.
Comentariu de Dana — 28 iunie 2008 @ 22:00 |
Pe Timişoara cu parcare subterană e doar H1, pe lângă tine. Jen, mai e funcţională parcarea aia, sau e blocată cu troace, ca la alţii?
În alea „ruseşti” am stat şi eu (blocul I). Comentarii multe despre ele se găsesc şi la prima hartă, cea cu blocurile de la Răzoare.
Cele de pe Bd. Timişoara, porţiunea dinspre Răzoare şi Vasile Milea, sunt făcute în ’89-’90. Când am plecat eu de acolo, în februarie ’90, se lucra la ele. Sunt din aceeaşi „generaţie” cu zona de blocuri noi din Militari, porţiunea de la Iuliu Maniu până la Lacul Ciurel.
Comentariu de Ionuţ — 28 iunie 2008 @ 22:11 |
[…] că am creat o pagină dedicată discuţiilor libere pe teme imobiliare în cartierul Drumul Taberei. O găsiţi în partea dreaptă sus. Din păcate nu am reuşit şi mutarea comentariilor deja […]
Pingback de Pagina imobiliară « Hărţi şi informaţii despre Drumul Taberei — 28 iunie 2008 @ 22:22 |
Vad ca esti pe receptie, uitasem sa spun ca am pus blogul la favorite. Eu n-am intrat in blocurile facute in DT in 89-90 dar cunosc blocurile similare din Militari, de asta le-am mentionat pe locul 3. Poate meritau un loc mai bun dar am fost influentata de blocul din Militari pe care-l cunosc si unde scara e destul de mizerabila, o multime de copii se aduna in fiecare seara pe scari si mananca seminte. Dar poate in DT lumea e mai civilizata …
Comentariu de Dana — 28 iunie 2008 @ 22:28 |
E1, E2, E3 Sibiu.
Apartamente de 2 camere cu suprafata de, atentie, 82 mp., zona, vecini, curatenie scari, toate acestea le duc pe locul 1 in topul meu.
Comentariu de DTI — 28 iunie 2008 @ 23:51 |
parcare subterana… la bloc sau aia de la orizont? cea de la orizont are lumina aprinsa inauntru, deci presupun ca functioneaza. n-am vazut pe nimeni intrand in ea totusi.
mie imi place foarte mult cum arata blocurile de caramida de la intersectia tm cu vasile milea, dar avand in vedere ca au 40 de ani nu stiu cat rezista la cutremur. sper sa nici nu fie nevoie sa aflu.
Comentariu de Jen — 29 iunie 2008 @ 1:22 |
La bloc, că Orizontul nu-i pe Timişoara. 😀 Era vorba de Bd. Timişoara 17, bl. H1 parcă. În dreapta are un larg acces la o parcare subterană, sub bloc. Pe harta cu policlinica Bujoreni scrie „acces parcare subterană”.
Parcarea subterană de la Orizont e funcţională, am fost eu înăuntru şi am vorbit cu tanti taxatoare. Sunt maşini înăuntru, în ciuda tarifului de 330 lei pe lună, dar nu ştiu dacă se umple aproape de tot, cum se întâmplă la aia de la Universitate (care are 1.000 de locuri, faţă de 92 câte are Orizontul).
Mi s-a mai spus şi că nu comunică auto cu parcarea de la Favorit, cum umblau nişte zvonuri, dar nu a ştiut să-mi spună dacă pietonal există vreun tunel de serviciu sau nu.
Ar fi interesant de aflat şi repartiţia garajelor în blocurile mari, gen E-urile de pe Sibiu menţionate, pt că era clar că nu încăpeau maşinile tuturor locatarilor înăuntru. De observat totuşi pe harta făcută de mine abundenţa de spaţii mari cu destinaţie de parcări de suprafaţă.
Comentariu de Ionuţ — 29 iunie 2008 @ 2:21 |
Intrebarea „Care sunt cele mai bune blocuri din Drumul Taberei?” mi se pare putin fortata. Nu cred ca se poate face un clasament obiectiv in aceasta privinta, dar cred ca se poate face o paralela intre asemanarile si deosebirile dintre tipurile de blocuri si mai ales intre tipurile de apartamente care se gasesc in aceste blocuri!
As enumera:
OD-urile si OS-urile: blocuri de 8 sau 9 nivele, din caramida, construite de si pentru armata in anii ’60. Au apartamente semidecomandate de 2 si 3 camere si o garsoniera la parter; la 3 camere in OD-uri au 2 balcoane si 1 un singur grup sanitar; la 3 camere in OS-uri au 1 balcon si 2 grupuri sanitare. Blocuri in general foarte ingrijite.
P-urile: blocuri de 4 nivele, proiectate initial pe 8 nivele, contruite in anii ’60. Au apartamente decomandate de 2 camere. Singurele blocuri de 4 nivele cu apartamente decomandate care au balcon. Sunt 15 in tot Drumul Taberei. Au si o garsoniera la parter. Blocuri in general foarte ingrijite.
Z-urile: blocuri monolit de 10 nivele cu 2 si 3 camere circulare. La 3 camere sunt cele mai proaste apartamente din Drumul Taberei, la 2 camere, in special varianta cu bucataria mare, sunt printre cele mai apreciate. Blocuri in general foarte ingrijite. Au o garsoniera la parter.
C-urile si blocurile numerice de la Billa: blocuri de 8, 9 sau 10 nivele, din placi, numite si rusesti. Blocuri contruite dupa 1980. Au garsoniere, 2 si 3 camere, atat semidecomandate, cat si decomandate. In general, au suprafete mai mari decat majoritatea apartamentelor din Drumul Taberei. De obicei sunt blocuri neingrijite, in multe scari existand mirosuri urate de la ghena.
E-urile speciale (langa benzinaria Petrom) si H-urile speciale, de 10, respectiv 4 nivele, ambele tipuri in zona Favorit, au fost elita constructiilor din vremea comunistilor. Au garsoniere, 2 si 3 camere cu suprafete foarte mari (ex., la 3 camere sunt 100 mp). Blocuri foarte ingrijite. Este extrem de rara vanzarea sau inchirierea unui apartament intr-un astfel de bloc.
S-urile si T-urile, blocuri de 9 sau 10 nivele, numai de garsoniere. Probabil primele blocuri care ar ceda la un cutremur mai mare. Au cate 12 garsoniere pe nivel, de 30 mp, semidecomandate.
A-urile si D-urile: 4 nivele, garsoniere, 2 si 3 camere decomandate. Au marele dezavantaj ca nu au balcon.
F-urile: 4 nivele, blocuri din caramida, au apartamente semidecomandate cu cele mai mici suprafete din Drumul Taberei.
G-urile si MC-urile: 10 nivele, blocuri de garsoniere confort 2.
M-urile: 10 nivele, au apartamente confort 2.
E-urile: 10 nivele, apartamente semidecomandate.
TD-urile: 10 nivele, blocuri monolit asemanatoare Z-urilor, apartamente circulare. Au si un apartament de 2 camere decomandat cu o impartire foarte frumoasa si o suprafata destul de mare fata de media pe Drumul Taberei.
TS-urile: 10 nivele, bloc monolit, apartamente semidecomandate.
Mai sunt multe alte tipuri de blocuri. Se pot adauga deasemenea multe lucruri despre blocurile si tipurile de apartamente insirate mai sus. Aceasta este doar o trecere rapida si foarte comprimata in revista a celor mai intalnite, cunoscute si cautate blocuri. Ca o sugestie pentru proprietarul blogului, ar putea face sub-topicuri separate pentru fiecare tip de bloc unde cu siguranta s-ar aduna toate informatiile de interes despre acestea. Deasemenea, o clasificare dupa nr. de camere in functie de blocul in care se gaseste un apartament ar fi binevenita!
Comentariu de nede1st — 29 iunie 2008 @ 2:38 |
ionut, chiar nu stiu, o sa intreb azi daca nu uit. bunicul meu (in apt. caruia stau) nu a cumparat loc de parcare, eu nu conduc, deci subiectul m-a lasat rece…
nede1st, nu e greu sa categorisesti blocurile pe litere? eu am stat in 2 randuri de c-uri (v. ialomitei si drumetului), care nu semanau deloc…
Comentariu de Jen — 29 iunie 2008 @ 9:29 |
@nede1st: Pe actuala platformă găzduită nu pot jongla prea mult cu opţiunile. Pe viitorul site însă vor exista categorii şi subcategorii, iar vizitatorii vor avea o platformă de discuţii îmbunătăţită. Durează aşa de mult până voi da drumul la site pt că încă nu am o imagine clară a cum să arate (sunt orgolios: vreau să fie cel mai bun şi interactiv portal despre Drumul Taberei), dar şi pt că vreau să urc cât mai multe hărţi pe el.
Mai sunt AD-urile, care au logie (balcon retras). Am auzit zvonuri cum că şi unele apartamente din A-uri ar avea, dar n-am băgat de seamă.
Mă gândesc să profit de opţiunea de inserare cod HTML în comentarii şi să încerc să pun nişte schiţe de mână cu apartamentele în care am fost (în măsura în care le mai ţin minte).
Comentariu de Ionuţ — 29 iunie 2008 @ 10:06 |
E o capcana impartirea blocurilor exclusiv dupa litere. Exemplu cu blocurile tip C este cel mai sugestiv. Incepem de la Vasile Milea unde gasim un C de 3 nivele, apoi zona dintre Favorit si Orizont unde C-urile au 9 nivele sunt practic OD, Compozitorilor – Ghencea cu C-uri de 8 si 10 nivele, Timisoara nr. 27 si 29 unde fiecare scara e bloc separat si contin fiecare, bineinteles cate un C. In zona Brasov – Romancierilor C-uri de 4 nivele care sunt F-uri curate, tot exteriorul buclei are C-uri de 10 nivele cu apartamente de 3 camere decomandate care au bucataria pe curte interioara (ca la P) si sa nu uit exista un C in Drumul Taberei, de 10 nivele confort 2.
Comentariu de DTI — 29 iunie 2008 @ 10:08 |
@Ionuţ: Sunt pe Parva, apartamente cu doua camere care au balcon, tip A sau D nu mai tin minte, oricum la 4 nivele. Avem si 3 camere cu doua balcoane la 4 nivele in interiorul buclei.
Comentariu de DTI — 29 iunie 2008 @ 10:20 |
Da, de asta uitasem: P-urile cu 8 scări din zona Drumul Taberei 34 au 7 curţi interioare în care lumea îşi usucă rufele sau depozitează lucruri vechi. Mai au şi un subsol lung, ce se întinde de la un capăt la altul al blocului, cu acces la capete. Au ghenă de gunoi pe fiecare etaj şi tomberoanele în subsol. Mai au şi uscătorie la fiecare etaj.
Blocul F (Str. Drumul Taberei 4) are subsol adânc, cu boxe pt locatari, lung cât blocul, cu acces de la toate scările şi tomberoanele de gunoi la subsol. Nu ştiu dacă au ghena în casă sau pe palier. Pt alimentarea cu energie electrică a spaţiilor comune există un singur panou electric, situat în dreptul scării B, la subsol.
Blocul I (Intr. Drumul Taberei 2) are ghena în casă, lângă bucătărie, şi tomberoanele la subsol.
Blocurile A au tomberoanele în stradă.
Blocurile D au subsol comun la fiecare 2 scări (ex: A cu B, C cu D, etc.). Lumea duce gunoiul în subsol, camera cu tomberoanele având şi ieşire la stradă. Panourile electrice pt spaţiile comune dispun de alimentare de 24V pt iluminatul garajelor (în cazul în care nu s-au făcut modificări).
Comentariu de Ionuţ — 29 iunie 2008 @ 10:25 |
Erata la postul anterior: era vorba de blocurile de tip C dintre Bd. 1 Mai (fost Compozitorilor) si Bd. Ghencea, care sunt prezente intr-un nr. considerabil.
DTI a facut o trecere in revista exhaustiva a celorlalte blocuri care se numesc C, dar as vrea sa punctez ca acestea sunt exceptii, deoarece sunt intr-un nr. restrans, uneori sunt blocuri singulare si este o simpla coincidenta ca se numesc la fel ca blocurile la care m-am referit eu.
In rest, discutand asa, putem sa completam lista pana nominalizam absolut toate blocurile din Drumul Taberei 🙂
Comentariu de nede1st — 29 iunie 2008 @ 11:19 |
Păi cam asta cred că o să fie tendinţa pe viitorul site: ori la căutarea după adresă, ori la o pagină separată, să avem o catalogare de tipul:
– adresă
– bloc
– nr scări şi etaje
– detalii constructive
– schiţe
– ce-o mai fi necesar (aştept propuneri)
Blocurile din Drumul Taberei au între 18 şi vreo 55 de ani vechime. Aşa că diferă prin numeroase particularităţi, ca să nu mai zic de modificările aduse de-a lungul vremii.
DTI (Drumul Taberei Imobiliare) a avut o idee bună cu schiţele şi pozele apartamentelor tranzacţionate. În felul ăsta cine e interesat îşi poate face o idee despre situaţia din blocul respectiv fără a se mai deplasa la adresă. Avantaj client, pt că de exemplu ştiu persoane care trebuie să se învoiască de la serviciu pt o vizionare.
Şi eu sunt de acord că denumirea clădirilor nu ţine întrutotul de arhitectură sau o anume standardizare.
Comentariu de Ionuţ — 29 iunie 2008 @ 11:51 |
In primul rand felicitari pentru initiativa.
Se impun cateva erate la postul cu tipurile de blocuri.
1. OD si OS arata ingrijit din exterior, dar proiectarea structurii de rezistenta e deficitara, mai ales la OD. O parte din aceste blocuri au fost expertizate de catre primarie si sunt marcate cu risc seismic de gradul 2. Exista studii arhitecturale pe aceasta tema.
2. In blocurile speciale de tip E, H si Z (Z1, Z2, Z3, in diagonala cu E1, E2, E3, au numai 2 camere, mari) ies apartamente la vanzare, si nu foarte rar, numai ca preturile „de strigare” sunt intre 180.000-260.000 EUR, ceea ce le face de neatins pt majoritatea. Apartamentele sunt intr-adevar remarcabile si personal le consider cele mai bune din Dr. Taberei (vazut 3 camere E si H, balcoane f mari, living 24 mp, etc.)
3. Am locuit in bloc de garsoniere tip S14 din 1964. Afirmatia ca ar fi primele blocuri care ar cadea la un cutremur mai mare e nefondata. Am renovat o garsoniera si pot spune ca am dat tot jos, pana la beton. Dupa cutremurul din 1977 nu era nicio crapatura in beton. Zidul de rezistenta dintre bucatarie si balcon are 40 cm masurati cu spiralul. Diagragma de OD are 14 cm.
4. Exista f multe variatii la tipurile de blocuri din Dr. Taberei, chiar si intre blocuri aparent identice. Blocurile de tip A, 4 etaje au balcon la dormitor, iar la unele variante, au chiar 2 balcoane (unul la sufragerie, 4 mp).
Incerc sa revin cu detalii/info.
Comentariu de Handrews — 30 iunie 2008 @ 14:29 |
Salutare!
Stie cineva vreun site cu idei de amenajare a aprtamentelor numerice de 2 camere?Bucatarie mare, dormitor mic, hol lat…e pe colt si muuuuuulta egrasie:-(
Multumesc.
Comentariu de greeneyes — 30 iunie 2008 @ 14:35 |
Handrews, poate zici ceva si de blocurile tip B (cele de 4 etaje din fata scolii 193). Ma intereseaza daca sunt bine construite, am fobia cutremurelor. Eu stau momentan intr-unul din ele dar nu am cunostinte in domeniu. Lucrezi cumva la o agentie?
Comentariu de Dana — 1 iulie 2008 @ 14:56 |
Nu ştiu dacă lucrează la o agenţie, dar DTI şi nede1st da! 😀
Comentariu de Ionuţ — 1 iulie 2008 @ 15:00 |
Informatii despre rezistenta puteti obtine de la un arhitect sau inginer constructor ,asa dupa ureche tot ce se vinde sunt superblocuri pe bile, perne de nisip chiar si perne de aer, am auzit acum 3 ani de la un proprietar din zona Favorit. Sunt blocuri construite in 2008 la care nu s-a efectuat nici un control in timpul constructiei, au fost aprobate proiectele si gata, bagam cat mai putin ciment si fier beton ca profitul sa depasesca 100%. Blocurile din 1977-1990, chiar daca standardele au fost schimbate dupa 77, se construiau repede (cincinalul in 4 ani) cu multe greseli de fabricatie si inlocuri de materiale. Dupa parerea mea o discutie interesanta ar fi pentru blocurile din perioada 1950-1977 cand se lucra mai atent, structura de rezistenta era mai voluminosa dar cel mai important sunt singurele care au trecut un test major, cel din 4 martie 1977 (mai putin OD7 din Militari si oricum nu ne intereseaza ca nu a fost la noi)
Comentariu de DTI — 1 iulie 2008 @ 18:25 |
E adevarat ca lucrez in domeniul imobiliar, cum a sesizat si Ionut! Numele agentiei prefer sa nu il dezvalui inca, insa proiectul inceput de Ionut se bucura de toata sustinerea mea si incerc sa angrenez si alte persoane care sa colaboreze la actualizarea acestui blog. Am luat legatura cu cativa evaluatori MLPAT si astept confirmarea lor sau cel putin a unuia dintre ei pentru implicarea in acest proeict si punerea la dispozitia cititotilor blogului a informatiilor despre structurile de rezistenta ale blocurilor din Drumul Taberei!
Comentariu de nede1st — 2 iulie 2008 @ 1:17 |
Nu lucrez la nicio agentie imobiliara, mi-am cautat apartament 1 an si 3 luni !! 😀
Pt. Dana: blocurile de tip A/B dintre Milea si Marcu au fost construite incepand cu 1959. Structura de beton, pereti interiori din caramida. Sunt considerate in general blocuri rezistente si bine facute, dar e un punct de vedere popular, nu cunosc parerea specialistilor.
Pt nede1st: excelenta initiativa, va rog in masura posibilitatilor sa ne tineti la curent cu noutatile.
Pt. Ionut: as dori sa stiu care e modalitatea prin care pot pune la dispozitia celor interesati niste studii referitoare la stuctura de rezistenta a blocurilor de tip OD/OS. E vb de un material redactat de arhitecti romani, postat pe un site international de specialitate si revizuit de alti arhitecti.
Pt. DTI: de acord cu cele afirmate despre blocurile construite intre 1977-1990, am locuit intr-un C made in 1982 si dupa cutremurul din 1986 s-au fisurat toti peretii, inclusiv cei de rezistenta. La partea cu OD16 (sic!) nu sunt de acord, chiar daca acolo s-a furat la greu si nu s-au aplicat normele, problema structurii de rezistenta la OD/OS exista, si sunt destule in Dr. Taberei.
Comentariu de Handrews — 2 iulie 2008 @ 23:09 |
Aa… care e faza cu OD7 sau OD16 sau care o fi el?
Comentariu de Jen — 3 iulie 2008 @ 1:09 |
@Handrews: singura modalitate prin care WordPress te lasă să publici aici este să ai un cont la ei. Eu îţi trec datele în panoul de configurare, şi apoi poţi scrie. Dar se pare că nu poţi decât dacă ai cont pe WordPress. 😦
Comentariu de Ionuţ — 3 iulie 2008 @ 9:06 |
OD16, are dreptate Handrews dar am si eu o scuza nu a fost in Drumul Taberei. Jen, faza o vei vedea daca ne ajuta Ionut.
Comentariu de DTI — 3 iulie 2008 @ 9:45 |
@Ionut: caut linkul catre articol si il postez, ok?
Comentariu de Handrews — 3 iulie 2008 @ 11:50 |
@DTI: pe mine m-aţi pierdut pe drum. Ce e cu OD16?
@Handrews: da, cea mai uşoară modalitate de a publica este să laşi un comentariu. Un cont pe WP e necesar pt publicarea de articole ca autor, cum public eu.
Comentariu de Ionuţ — 3 iulie 2008 @ 12:20 |
Aici gasiti studiul despre structura de rezistenta a blocurilor de tip OD:
http://www.world-housing.net/whereport1view.php?id=100087
Comentariu de Handrews — 3 iulie 2008 @ 12:47 |
Foarte interesant subiectul, o idee excelentă, mai ales cu împărţirea aceea pe categorii.
Apartamentul meu este într-un bloc de tip R, nu am văzut comentarii despre tipul ăsta.
Mie mi-a plăcut că este foarte transformabil, fiind circular, nu mi-a fost greu să îl transform cu intrările pe care le-am vrut eu devenind destul de aerisit.
În bloc există o legendă despre cât de rezistent este în caz de cutremur, argumentul suprem fiind că inginerul de proiect locuieşte în acelaşi bloc, iar la cutremurul din 77 le-a zis ceva de genul „Cine vrea să se mute n-are decât, eu rămân, ştiu ce am construit.” 🙂
Comentariu de Girl — 4 iulie 2008 @ 11:10 |
Nimeni nu poate garanta pt nimic, atâta vreme cât nu lucrează singur la acea chestie. Nenea respectiv n-a stat non-stop după fundul la toţi muncitorii, urmărind fiecare gaură, fiecare metru fier-beton sau benă de beton.
R-urile sunt alea cu 2 scări opuse, de la parc si de pe Prelungirea Ghencea? Cu trecere între scări jos la parter si sus la ultimele etaje? Cu curte interioară şi subsol circular? Cu panoul electric al părţilor comune din ceramică şi instalaţie electrică pe aluminiu intenc?
Comentariu de Ionuţ — 4 iulie 2008 @ 11:51 |
Desigur că nimeni nu poate garanta, de-asta am şi zis că este o „legendă”
Până la curtea interioară – da, alea sunt, de acolo m-ai pierdut, se pare că ştii mai multe detalii decât mine 🙂
Comentariu de Girl — 4 iulie 2008 @ 12:33 |
Eu tot nu am înţeles treaba cu „apartament circular”. Mă poate lămuri careva? Despre subsolul de R-uri am zis că e circular pt că descrie o elipsă, un oval, prin 2 culoare de trecere paralele (la R-urile din Colentina, Fizicienilor, Berceni şi unul din Prelungirea Ghencea în care am intrat). Dar apartamentele? Ce înseamnă „circular” în cazul lor?
Comentariu de Ionuţ — 4 iulie 2008 @ 13:27 |
ok, la mine sunt 2 camere, ap. circular – adică e un fel de decomandat şi semi-decomandat în acelaşi timp 🙂
Intri, logic, prin holul de intrare din care poţi intra în bucătărie şi către un alt hol care dă către camere şi baie – asta e decomandat, dar mai există o uşă, din acelaşi hol de intrare, pentru una dintre camere, care poate fi deci cu trecere (are 2 uşi) sau fără trecere (eu am stupat una dintre ele) – sper că nu te-am băgat şi mai tare în ceaţă.
păcat că nu pot desena 🙂
Comentariu de Girl — 4 iulie 2008 @ 15:18 |
probabil ca genul de apt e la fel ca in zona mea. si eu tot ‘circular’ l-as fi descris pe al meu, pt ca atunci cand eram mici eu si frati-miu ne alergam in cerc pe hol si in sufragerie (are 2 usi, desi poti da o tura).
Comentariu de Jen — 4 iulie 2008 @ 17:41 |
Gata, m-am prins, săru’ mâna! Am văzut ceva asemănător în Militari, vis-a-vis de Cora: din holul de la intrare se intra în sufragerie, şi din sufragerie într-un hol mic ce dădea în baie şi dormitor. Tot din holul de la intrare se mergea în bucătărie, ce avea încă o ieşire în holul mic.
Comentariu de Ionuţ — 4 iulie 2008 @ 17:49 |
Circularul nu e decomandat (dintr-un hol intrii in toate camerele si baile) e un semidecomandat cu doua posibilitati, la 2 camere prin sufragerie si bucatarie la 3 camere prin sufragerie si dormitor. Exceptia Z1, Z2, Z3 Sibiu colt cu Timisoara care sunt si decomandate si circulare in sensul ca sufrageria are doua usi in acelasi hol (daca zidesti una devine decomandat).
Comentariu de DTI — 4 iulie 2008 @ 23:09 |
Iată schiţa unui apartament de 2 camere tipic pt un bloc de 4 etaje de tip A din zona Buclei.
Se dau orientativ şi câteva suprafeţe, schiţa nefiind desenată la scară.
Ca poziţionare pe etaj, apartamentul este pe mijloc. Nu dispune de balcon.
Comentariu de Ionuţ — 23 iulie 2008 @ 17:54 |
La anul vor demara lucrarile pentru o linie de metrou in Dr. Taberei, cu aceasta ocazie mai mult ca sigur ca preturile imobilelor vor avea de suferit si vor creste considerabil.
Comentariu de adrians — 24 septembrie 2008 @ 18:38 |
Asteapta sa vezi utilajele in strada si apoi fa-ti sperante sau speculatii. O stire data de trustul Ringier nu e o stire. De obicei este o barfa sau reluarea unei stiri vechi chiar si de cativa ani.
Comentariu de Ionuţ — 24 septembrie 2008 @ 21:51 |
La chirii poate dar pentru vanzari e mai complicat.
Comentariu de DTI — 25 septembrie 2008 @ 23:08 |
vreau sa cumpar un apartament 2 camere. care blocuri sunt cele mai bune(sigure) din punct de vedere seismic.
merci
Comentariu de florin — 6 aprilie 2009 @ 12:04 |
buna seara.. am citit cu mult interes discutiile de pe aceasta pagina.. daca ma poate ajuta cineva cu mai multe informatii despre blocul E3 de pe Sibiu 5 (langa Petrom). Locuiesc in acest bloc, dar mare lucru nu stiu despre structura acestuia sau studii seismice. Dupa cutremurele pe care le-am trait in el.. as vrea sa ma simt mai confortabil daca as citi si ceva de specilitatea despre rezistenta acestuia. La etajul 7 cutremurele se simt destul de bine, mobila amplifica senzatia neplacuta prin balansul pe care il au.. stiti daca se pot face expertize la cerere si cat ar costa? Daca nu este exagerat, pentru linistea mea, as fi de acord cu astfel de verificari.. de fapt cred ca ar trebui facute de autoritati, pentru ca in fiecare bloc sunt sigura ca exista cel putin un nebun, care vrea sa renunte la pereti, si cine stie ce pereti darama, ceea ce cu siguranta slabeste structura blocului per total. Va multumesc mult! Sper ca in urma comentariilor si sfaturilor dvs. sa pot dormi mai usor 🙂
PS: un pic de optimism: „Ce nu te omoara.. te intareste!” :))
Comentariu de Adqika — 27 aprilie 2009 @ 22:09 |
Tocmai am achizitonat un apartament in Blocul H de pe Timisoara, din cate stiu eu ar fi decat 2,e un apartament de 3 camere complet decomandat,construite de trustul Carpati din cate am inteles. Sunt decat 3 apartamente pe palier cu cate o uscatorie pe fiecare etaj, As dori sa aflu si eu mai multe informatii despre aceste blocuri. Va multumesc anticipat!
Comentariu de Tele — 4 mai 2009 @ 8:34 |
Daca nu sunt indiscret,as vrea sa intreb cat costa un apartament de 3 camere in bloc de tip H.Multumesc.
Comentariu de florin — 4 mai 2009 @ 18:20 |
ce parere aveti despre blocurile OD de pe Compozitorilor( bd 1 mai)?
le-ati recomanda cumparatorilor?
Comentariu de Alexandra — 13 august 2009 @ 11:18 |